Capitolul III

"Midori Akutai"
Capitolul II

-Yokonda,de ce nu vi sa ne arati si noua desenul tau?intreaba cu un zambet crud,domnisoara Chōna.
Inima fetei ii ingheata-n piept si mainile ii tremura involuntar."Nu!Eram atenta!Doar mazgaleam ceva.Am scris tot!"isi pune in ordine gandurile.
-Deci?Vino aici,am spus!insista profesoara.
-A-am,doamna,nu e nimic.E doar o mazgaleala!Am scris-
-Vino aici,te rog!
Cu acest ultim indemn,roscata se ridica de la locul ei,isi inclesteaza caietul in maini si se indreapta spre catedra.Isi poate simtii propriile picioare tremurand si nu se poate gandi la nimic.Cand ajunge in fata profesoarei,aceasta ia incet caietul din mainile fetei si il rasfoieste de la inceput pana la sfarsit.Toate lectiile erau bine scrise dar la capatul caietului erau vreo` patru file cu desene(destul de reusite,care ii placeau Kimirei).Dupa cateva clipe in care s-a uitat la ele,apuca violent capatul de sus ale filelor si le rupe,printr-o miscare,din caiet.Odata rupte,cu o privire severa,profesoara continua sa sfasie si sa mototoleasca hartiile pana un morman de fasii si hartiute se formeaza pe podea.Fata nu face nimic doar priveste alarmata.
-Acum,sper sa nu te mai vad facand altceva in ora mea.zice rece apoi adauga.Ai inteles?
-D-da...-raspunde lipsita de vlaga,lasandu-si privirea in jos.

In pauza,roscata inca tremura de la incidentul din ora iar colturile ochilor ii lacrimau putin.
-Hei,esti bine?cineva intreaba precaut,mangaind-o pe spate.
Era o prietena buna de-a fetei,inca din clasa a treia.Numele ei este Aiko Namari,de origine japoneza,cu parul si ochii negri.Este o persoana placuta,prietenoasa si amuzanta.Are curajul de a face lucruri stupide fara sa-i pese ce spun altii si Kimira chiar o admira.
-D-da,nu e nimic.in incercarea de a zambi,o lacrima scapa si i se scurge pe braz.
Fata o sterge repede,isi freaca fata si raspunde putin mai hotarat.
-Nu,chiar n-a fost nimic!O sa fiu bine.
Un zambet si o imbratisare din partea celeilalte.

"Scoala e un chin..." Murmura pentru sine roscata in timp ce arunca inapoi mingea ce tocmai a lovit-o in cap.
-Ops,scuze!striga un baiat mai mare.
-Oh,nu-i nimic!Sunt bine!"E doar a doua oara!"
Spre deosebire de o parte din fetele din clasa,pe Kimira nu o deranjaza ora de sport.Chiar daca nu are tot timpul chef,fetei ii place sportul si sa se plimbe.Nu se prea descurca la sorturi de genul fotbal,baschet sau volei si nici la flotari sau gimnastica(true story-^-") dar ii place sa se miste,sa se catere peste tot,sa se prosteasca si sa se plimbe in natura.De asemenea nu este genul care se deranjaza sa se murdareasca.Ii place sa se ia la bataie,chiar daca nu pare la prima vedere.Nu ii plac paianjenii dar e ok cu scarabusii si crede ca sobolanii si soarecii sunt adorabili.Daca punem problema asa,as zice ca toate animalele i se par dragute dar sa revenim la poveste(scz pt vorbaria inutila).
Dupa ora de sport urma ora de informatica cu diriginta.Multi erau nerabdatori sa afle cine o va incasa de data asta: Kurina,care a venit cu machiaj la scoala,Theo,care s-a luat de o colega sau Nobu,care i-a mazgalit caietul colegului de banca.Copii intra in laboratorul de informatica si se aseaza la locurile lor.Ca de obicei,diriginta in tarzie si Kimira mai scrie putin la povestea ei.Peste vreo` zece minute vine si diriginta cu niste voi in mana."Oh,asta inseamna proiect."Roscata a dedus bine.
-Buna ziua!Luati loc.Astazi vom avea un proiect in PowerPoint.Titlul este "Dragostea parentala".
-Offf!se aud cateva sunete dezaprobatoare.
-Ce e?!Sa nu va aud!Toti o sa lucrati si la sfarsit va dau note!
-Doamna!Trebuie sa scriem?intreaba un coleg,Tetsuya.
-Tu m-ai auzit?Un proiect in PowerPoint!Am facut semestrul trecut utilizarea PP,trebuie sa stiti!
-Siii ce anume sa scriem?intreaba Theo.
Theo Cambell,o fata de statura medie,venita din a sasea.O pacoste.comform Kimirei.Intradevar,intraintr-o gramada de belele si avea obiceiul de a spune oricui direct ceea ce gandeste.Precum: a-l intreba pe proful de civica daca poate sa doarma in ora(si sa o si faca),a injura o colega in timpul orei de gramatica sau sa stea toata ora de franceza cu spatele la profesoara,fara a scrie.(again,true story)Colegii o apreciaza pentru asta.Kimirei i se pare foarte periculos.Pentru e scoala se imparte pe mai multe planuri: relatiile cu colegii,relatiile cu profesorii,rezultatele propriuzise si prieteniile.Daca relatia cu profesorii este buna si notele vor fi,ajutandu-te in viitor.Daca relatia cu colegii este buna se formeaza prietenii care te pot ajuta si acum si mai tarziu.Kimira incerca sa priveasca viata sistematic,ca pe un joc.Fiecare vorba este ca o mutare.O mutare gresita poate sa-ti scada din puncte sau chiar sa te omoare.Fiecare relatie poate fi folositoare.De asemenea,unele legaturi pot fi dezavantajoase.Dar cum castigi jocul?
-Ati terminat?Peste zece minute va dau note!
Se aud mai multe sunete dezamagite din spate.
-Dar doamna!Eu nu stiu ce sa scriu!se plange Theo.
-Scrie despre parintii tai si despre momentele frumoase,Theo!Trebuie sa ai ceva de scris!
-Da,dar doamna,vedeti,eu nu prea imi exprim dragostea.Nu vad sensul in asta!Adica,parintii stiu deja ca ii iubim si chestii!De ce trebuie sa o si spunem?
-Theo,sa nu te aud vorbind asa!Parintii merita si ei o rasplata pentru tot ce fac pentru voi.
-Dar nu e ca si cu am fi vrut sa ne nastem.replica Theo.
-Haha,da,daca tot ne-au facut este treaba lor sa aiba grija de noi!se aude din spate.
-Eu nu imi "exprim dragostea" si tot am un IPhone!se aude alta voce.
-Nani ka?...Uzakerunda!Orokamono wa subete iyadesu.*murmura Kimira,privirea acoperita de breton.
-Ai zis ceva,Kimi?o intreaba colega.
-Hm?Nu.Ah,da,am terminat!spune si ridica mana.
Privirea ii era din nou obisnuita.

-Eh!Ai auzit asta?Au zis ca o sa trimita un politist din Marea Britanie aici!
-Nu cred!Poate...Crezi ca va reusi sa-l prinda pe ucigas?
-Oh,Doamne,sper!
Alta discutie a paznicilor de la intrare.Kimira a aflat ca poate fi foarte folositor sa tragi cu urechea.Chiar daca o deranjaza sa auda de criminalul Akutai,este curioasa."Ma intreb daca...o sa-l prinda vreodata."Gandeste in timp ce merge cu privire in pamant.Mergand asa nu este surprinzator ca da iar in cineva.De data asta fiind doar o tamponare.fata isi ridica privire care o intalneste pe cea a misteriosului baiat imbracat ciudat.Avea exact aceasi expresie de gheata ca inainte.De data asta,insa,fata observa ceva.Ochiul lui drept era de o culoare mai deschisa decat cel stang.Mai tarziu s-a intrebat de ce nu a vazut asta pana acum.Pentru ca ochiul ii era acoperit de suvite de par rosu,clar mai roscat decat al fetei.
-I-imi pare rau!spune dandu-se la o parte.
Baiatul nu raspunde nimic doar isi continua drumul."Umm,nici macar un nu-i nimic.Destul de nepoliticos...Ma intreb daca..."Kimira se intreba daca acel baiat ar pute fi omul trimis din Marea Britanie dar amintindu-si ca nu arata mai mare de 15 ani,gandul ii este spulberat.




Um,partea asta am scris-o mai repede.Si e si mai lunga...inca o dovada ca inspiratia cea mai mare e la 2 noaptea! (^-^")

-Nani ka?...Uzakerunda!Orokamono wa subete iyadesu.*
O sa dau traducerea fragmentului asta mai tarziu.Nu vreau sa spun de acum.Hmm,poate doar daca reusiti voi sa traduceti.Dar pana atunci,va las in suspans! (^ _ ^)/~~